Cabina de proiecţie. Muzeul Ţăranului Român.

Comunicat de presă

Muzeul Ţăranului Român
Kiseleff 3 Bucureşti


Muzeul Ţăranului Român şi Atelierul de carte cu sprijinul www.petocuri.ro lansează duminică, 12 iulie, ora 21:00, „Veşmânt de hârtie pentru cabina de proiecţie”. Evenimentul este completat prin proiecţia filmului mut „Cabinetul figurilor de ceară”, ilustrat muzical de ansamblul Einuiea. Intrare liberă.

„Cabinetul figurilor de ceară” (Das Wachsfigurenkabinett), regizat de Paul Leni şi lansat în 1924, cuprinde trei poveşti fantastice, avându-i ca protagonişti pe califul Harun-al-Raşid, ţarul Ivan cel Groaznic şi pe Jack Spintecătorul. Filmul conţine inserturi de texte din Salman Rushdie şi Serghei Eisenstein, recitate de actriţa Teatrului Nottara, Crenguţa Hariton.

În perioada 7 – 12 iulie, Atelierul de carte intervine asupra cabinei de proiecţie din curtea interioară a Muzeului prin tehnici de caşerare şi turnare a hârtiei manuale şi decorare cu lemn. Hârtia manuală este obţinută din hârtie reciclată, prin prepararea fibrelor de celuloză după reţete tradiţionale. Principala modalitate este cea folosită în evul mediu, exclusiv mecanică.

Pentru o protecţie mai bună, cabinei i se va face un acoperiş şi va fi îmbrăcată la bază cu un brâu de lemn. Hârtia va fi aditivată cu răşini naturale astfel încât să obţină rezistenţă în timp şi să nu fie afectată de factori externi: căldură, frig, umezeală etc. Aceasta va fi aşezată udă pe pereţii cabinei. La uscare, fibrele de celuloză se vor uni cu fibrele lemnului, formând o masă compactă, perfect integrată.

Hârtia manuală va fi turnată în mozaic pe pereţii cabinei, sub forma unei pelicule de film în trei secvenţe: destrămarea, arătarea şi zmeul ţesător. Prima secvenţă, „Destrămarea”, va fi sugerată prin hârtie manuală cu inserţii de flori şi textile; a doua, „Arătarea”, prin hârtie manuală cu inserţii de plante şi text şi a treia „Zmeul Ţesător”, prin hârtie manuală simplă ştanţată.

Prin destrămarea unei lumi se creează în mod firesc condiţiile de apariţie ale unui nou univers sacrosanct. Nimic nu se pierde, totul se destramă, renaşte şi consfinţeşte.


Declaraţii de presă

Răzvan Supuran, hârtier, Atelierul de carte
„Cabina de proiecţie este prima rostuire către construcţia Atelierul de carte – Zmeul Ţesător, un proiect curajos al Muzeului Ţăranului Român. Paşii de facere ne îndrumă către deschiderea unui spaţiu obiect.”

Vicki Nicola, coordonator proiect Petocuri.ro
„Orice femeie ştie că pe tocuri este o postură care îţi impune un anume ritm. Îţi cere atenţia de a merge corect şi demn, dar îţi oferă răgazul de a observa toate lucrurile frumoase din jurul tău, pe care le-ai pierde în crosul cotidian. Astfel, am descoperit acţiunea iniţiată de Muzeul Ţăranului Român şi de Atelierul de carte şi am fost bucuroşi să putem face un pas către această lume autentică a meşteşugului hârtiei manuale.”

Călin Torsan, bibliotecar Muzeul Ţăranului Român şi membru Einu
iea
„Doi dintre muzicanţii Einuiea lucrează la Muzeului Ţăranului Român. De fapt, în el. Un al
treilea a fost de mai multe ori colaborator al său. Cu acte în regulă. Prinşi în textura ideii lui Răzvan, în materia fibroasă-pufoasă-vâscoasă-rugoasă, a hârtiei lui meşterită cu mâinile, patru muzicanţi vor ilustra un film mut. Într-un spectacol la locul de muncă.”


Note pentru jurnalişti


1. MUZEUL ŢĂRANULUI ROMÂN se înscrie în familia europeana a Muzeelor de Arte şi Tradiţii Populare. Este un muzeu naţional, patronat de Ministerul Culturii. Posesorul unor colecţii de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o cladire-monument istoric, în stil neo-românesc, practica o muzeografie cu totul aparte, care i-a prilejuit în anul 1996 onoarea atribuirii trofeului EMYA - European Museum of the Year Award. Prin expoziţiile temporare şi colecţiile sale vechi, dar şi recente, prin târgurile sale deja tradiţionale şi promovarea „produselor
ţăranului român”, prin activităţile sale cu copiii şi, în curând, cu vârstnicii, prin diversitatea acţiunilor sale culturale (lansări de carte şi dezbateri, concerte şi filme antropologice, colocvii şi seri culturale etc.), Muzeul Ţăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate. Mai multe detalii: www.muzeultaranuluiroman.ro.


2. PETOCURI.RO este o platformă media inovatoare, care prin cele două componente ale sale - site şi revistă - reflectă lumea femeii moderne şi îi oferă capriciul de a savura lucrurile
frumoase din jurul ei. Prin conţinut editorial original şi creativ, site-ul a reuşit să construiască, în numai 2 ani de la lansare, cea mai selectă comunitate de femei, cu un număr impresionat de 51.000 de membre şi 200.000 de vizitatori unici pe lună. Te aşteptăm şi pe tine la www.petocuri.ro.


3. ATELIERUL DE CARTE este un proiect demarat în anul 2002 de Răzvan Supuran pentru revitalizarea şi conservarea unui meşteşug ce stă la fundamentul culturii universale, pentru promovarea unui tip de cultură originară, pentru o bibliotecă publică realizată tradiţional. În 2005, Atelierul de carte se mută la Bucureşti şi participă la diferite evenimente: expoziţii, târgurii, licitaţii. Într-un continuu iureş al creaţiei, Răzvan experimentează tehnici de instalaţie şi
colaj între hârtia manuală şi alte tipuri de materiale (lemn, fier, pânză etc.) şi definitivează reţete pentru sculptură, mulaj şi turnare. Din 2008, Atelierul de carte începe parteneriatul cu Muzeul Ţăranului Român: integrarea hârtiei manuale în sala Hrana (proiectul Horia Bernea), pornirea seriilor de cursuri de hârtie manuală, legătorie şi tipar manual. Mai multe detalii: www.photoblog.com/atelieruldecarte.


4. EINUIEA este un ansamblu unic în felul său, care a luat naştere la Bucureşti, în anul 2003, fiind alcătuit din muzicieni tineri, dar cu o bogată experienţă artistică. Numele ansamblului provine din data formării acestuia, 15 iunie, citită în sens invers (cu 1 = A şi 5 = E). Este vorba despre un cvartet compus din Călin Torsan (fluiere tradiţionale, flaute drepte, clarinet, trompetă, mandolină), George Turliu (voce, baglamas, kazoo, saz), Silviu Fologea (chitară electroacustică, psalterium) şi Juan-Carlos Negretti (darbuka, bongos, cinel, percuţii). În muzica ansamblului se pot identifica multiple ecouri şi esenţe sonore, care îmbină cu virtuozitate şi imaginaţie atmosfera bizantină cu etosul popular din această parte a Europei, uneori sub forma liberă a
improvizaţiei istorice. Mai multe detalii: http://einuiea.wordpress.com/.

Contact:

Muzeul Ţăranului Român
Iuliana Bălan, Specialist PR
021 317 96 60
info[at]muzeultaranuluiroman.ro


Atelierul de carte
Răzvan Supuran, Hârtier
0728 516 800
atelieruldecarte[at]fiiverde.ro



Comentarii

Postări populare